"Un unchi de-al meu capitalist, mare filosof familial şi ziarist ratat în carieră, mi-a spus când eu eram mică, prea mică să pot face altceva decât să râd, ca "omul fără principii este ca peştele fără bicicletă". Că pe timpul dânsului şi al steagurilor roşii a întreprins un sondaj empiric în fabrica de ciment în care lucra, prin aplicarea unui chestionar cu două întrebări:
1.Puteţi sa imi spuneţi tovarăşe doua principii după care vă ghidaţi în viaţă?
2.Cum aţi defini noţiunea de principiu?
Acum eu ştiu că erau întrebări deschise, iar a doua întrebare era întrebare de verificare pentru prima. Rezultatele, spunea dânsul, au venit repede şi cu coada între picioare. Subiecţii au picat testul într-o poporţie îngrijorătoare. La prelucrearea datelor, tot empirică şi ea, marea majoritate nu puteau explica ce e acela principiu.
Ce idei deplasate il stapaneau si pe unchiul asta, evident reactionare, nu-i de mirare ca a ramas cum ii spune si numele: Gigi Lefter...
În gradina mea spaţioasă şi fertilă aş planta, aş uda, aş plivi şi aş creşte cu toata dragostea mea "incerpeptibila"(vb lu Caţavencu Periodicu') pentru fiecare om din Parlament, câte un scaunel electric!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu