Draga Veverita,
Afla despre mine (cu tristete iti spun) ca primesc soli negrii trimisi de minte catre trup si rezultatul se exprima in febra. Asa cum m-ai sfatuit am urcat usor spre mansarda dar nu am ajuns inca sa fac curatenie in pod. Etajele de sus...o sa-mi dau singura scari spre ele insa am o problema legata de cuie, sunt batute in palme si au si ruginit intre timp. "Intre care timp?" o sa ma intrebi.
"Intre moartea lui Mos Craciun si prima ruptura de suflet" o sa-ti raspund.
Insa problemele astea de arhitectura le las in seama ta ca esti mai in tema, tema aia muzicala cu corul sclavilor evrei din Nabucco. Eu as vrea sa lucrez in industria textila ca sa descopar cate haine are sufletul. Pentru ca bolnavul de Creator a exagerat cu haut-cuture-ul in geneza -probabil consumase prea mult din Calea Lactee- si s-a gandit ca tot ce tine de cald si asfixiaza. Mie mi-a lasat doar un celofan. De 26 de ani privesc prin el ca mata in calendar. Tot ce vad e o reclama tampita cu textul: "Ai primit un mesaj din viitor, da click aici ca sa-l asculti!"
Nu dau click, la ce sa dau!?!? De 18 ani incerc sa rasfoiesc inloc de click! Decand citeam "Cei trei muschetari" ascunsa in lada de la pat cu tot cu veioza. Click-ul este pentru puciosi imi zic si mai iau o carte la intamplare. Azi am gasit una de mare pret: "Taiem porcul, cum il preparam?" atinge toate segmentele: practic, instructiv, educativ.
Azi m-a vizitat el. Acelasi de 3 ani dar l-a adus si pe celalalt. Cel cu care se bate in razboiul rozelor si nimereste mereu cu spinii pe interior. Am ascultat Ducu Bertzi si am citit din Toparceanu. Genial poetul! Sa-i recitesti si tu "Cioara", lumesc, deschis si atat de "in noi" ca se apropie de Sfantul Caragiale.
Si sa mai afli despre mine ca vreau sa invatam dimpreuna limba franceza. Dar vreau pe malul marii. Tu sa-mi vorbesti intr-un val si eu sa te ascult in cochilia melcului.
Iar in incheiere iti dedic versurile fara de moarte:
"Foaie verde alunita
Nu mai dati in veverita!"
P.S. Te pupez voluminos abominabilo!
Afla despre mine (cu tristete iti spun) ca primesc soli negrii trimisi de minte catre trup si rezultatul se exprima in febra. Asa cum m-ai sfatuit am urcat usor spre mansarda dar nu am ajuns inca sa fac curatenie in pod. Etajele de sus...o sa-mi dau singura scari spre ele insa am o problema legata de cuie, sunt batute in palme si au si ruginit intre timp. "Intre care timp?" o sa ma intrebi.
"Intre moartea lui Mos Craciun si prima ruptura de suflet" o sa-ti raspund.
Insa problemele astea de arhitectura le las in seama ta ca esti mai in tema, tema aia muzicala cu corul sclavilor evrei din Nabucco. Eu as vrea sa lucrez in industria textila ca sa descopar cate haine are sufletul. Pentru ca bolnavul de Creator a exagerat cu haut-cuture-ul in geneza -probabil consumase prea mult din Calea Lactee- si s-a gandit ca tot ce tine de cald si asfixiaza. Mie mi-a lasat doar un celofan. De 26 de ani privesc prin el ca mata in calendar. Tot ce vad e o reclama tampita cu textul: "Ai primit un mesaj din viitor, da click aici ca sa-l asculti!"
Nu dau click, la ce sa dau!?!? De 18 ani incerc sa rasfoiesc inloc de click! Decand citeam "Cei trei muschetari" ascunsa in lada de la pat cu tot cu veioza. Click-ul este pentru puciosi imi zic si mai iau o carte la intamplare. Azi am gasit una de mare pret: "Taiem porcul, cum il preparam?" atinge toate segmentele: practic, instructiv, educativ.
Azi m-a vizitat el. Acelasi de 3 ani dar l-a adus si pe celalalt. Cel cu care se bate in razboiul rozelor si nimereste mereu cu spinii pe interior. Am ascultat Ducu Bertzi si am citit din Toparceanu. Genial poetul! Sa-i recitesti si tu "Cioara", lumesc, deschis si atat de "in noi" ca se apropie de Sfantul Caragiale.
Si sa mai afli despre mine ca vreau sa invatam dimpreuna limba franceza. Dar vreau pe malul marii. Tu sa-mi vorbesti intr-un val si eu sa te ascult in cochilia melcului.
Iar in incheiere iti dedic versurile fara de moarte:
"Foaie verde alunita
Nu mai dati in veverita!"
P.S. Te pupez voluminos abominabilo!
